Portul popular

Portul popular din localitatea noastra se incadreaza in varianta: costum cu camasa dreapta, cu platca si cu pestelca ,,aleasa”. Camasa se inscrie in tipul de camasa dreapta, balcanica. Prezenta platcii impune o anume compozitie decorativa, ornamentele cusute cu acul fiind dispuse pe urmatoarele registre: platca si partea inferioara a manecii. Pestelca se inscrie in tipul de catrinta (foare dreptunghiulara, ingusta). Denumirea de ,,aleasa”, atribuita acestui tip de piesa, se datoreaza faptului ca, pe fondul tesut pe doua ite (mai rar in patru ite), motivele decorative sunt alese in razboi (ceea ce diferentiaza piesa de cea din microzona lacului Razelm). Se remarca prezenta catorva motive cu denumiri sugestive. Dispuse ,,pe podul” pestelcii sau in chenare, motivele ,,oglinda”, ,,piscul”, ,,pui”, ,,setranga”, ,,iarba intoarsa”, ,,steaua” nu sunt decat combinatii si asocieri de elemente geometrice. Dispunerea motivelor capata particularitate datorita echilibrului dintre nuantele tari si cele potolite ale gamei cromatice. Nuantele verdelui, ale liliachiului, rosul, galbenul si portocaliul contureaza motivele pe fondul negru si rosu al pestelcilor, pe campul si pe chenarul acestora.
O caracteristica aparte o constituie ,,fusta creata” sau ,,rochia tesuta”, purtata peste poalele camasii. Forma de ,,fusta de oras” este compusa din 4-6 foi de tesatura incheiate cu o cusatura la mana, apoi incretita si prinsa pe o betelie, ,,banta” sau ,,bata “ fixa. Coloritul fustei este, in general sobru: negru, vanat, rosu-inchis, brun ,,incenusat” si se vopseste sub forma de tesatura finita. In cazul in care tesatura are ornament de dungi, acestera primesc alta nuanta decat tesatura de fond.
In ceea ce priveste podoabele, apare ca o caracteristica in Dobrogea – orientarea spre podoabele confectionate din bani – monede. Astfel, ,,baierul” care lega fesul sub barbie era ornamentat cu un rand de ,,leusori de argint” cusuti ,,insolzit” (usor suprapusi) sau batut cu banuti. Deasupra urechilor, pe fes, se prindea ,,floarea de bani”, compusa din trei bani de aur, asezati in triunghi. Un alt element important era ,,cordica de bani” cusuta de asemenea insolzit, cu bani de argint, pe care femeia o lega sub barbie, dusa pana la crestet sub tulpan.
La gat se purtau salbe cu bani - ,,icusari de aur”. Tot la gat se purtau ,,leftii”- un ban de aur mare, cusut cu un ,,carlig”pe mijlocul unei ,,cordele”, iar alaturi ,,rubele” de aur insirate pe lungime. Fetele purtau ,,ghiordane din bani de aur” pe crestet si cercei facuti din cate un galben.
Incaltamintea traditionala a fost opinca purtata peste piciorul invelit in obiele, legate cu ,,vanari” – sireturi- rasucite din par de cal. Ulterior, femeile au purtat un gen de papuci din aba. In tinuta de sarbatoare, peste ciorapii de lana, se incaltau ,,imineii” sau ,,condurii”, pantofi specifici taranesti.
Referitor la hainele de deasupra, in loc aparte il detin ,,zabunul” si ,,cataveica”.
Zabunul este confectionat din tesatura de lana in patru ite, scurt, incheiat usor lateral. Este captusit cu lana, cusut, matlasat in linii drepte, incrucisate, din care reiese un ornament numit ,,oglinzi”. Culorile lanii sunt : vanat, cafeniu, negru.
Cataveica reprezenta haina de sarbatoare. Confectionata din lana tesuta in casa si din stofa industriala, este croita in clini evazati, captusita cu lana de oaie si are guler de vulpe.
PORTUL POPULAR BARBATESC
In structura morfologica a costumului popular barbatesc intra: imbracamintea capului (caciula, palarie); camasa, pantalonii, braul, ilicul (vesta), hainele de deasupra (cojocul, abalusa, abaua), incaltaminte (opinci, ghete, pantofi).
Pantalonii purtati de barbati erau ,,dulvarii”- croiti din patru foi de aba, avand turul mare, cu fata si spatele egale atat in croiala cat si in dimensiuni.
Camasa era dreapta sau cu platca.
Camasa dreapta avea urmatoarea structura : o foaie din panza dusa in fata, peste umeri, spre spate, formand ,,trupul” camasii, cu manecile drepte si largi, compuse din cate o foaie. Sub brat intervin clinii cu pava pentru largirea camasii.
Camasa cu platca era formata dintr-un dreptunghi din panza dubla asezat pe umeri si trupul camasii, prin incretit din platca. Are guler drept iar maneca este stransa jos cu o manseta denumita ,,bratarie” sau ,,banta”.
Abalusa, abaua sau mantaua sunt confectionate din aba sau dimie, stofa taraneasca tesuta in 4 ite din fir de par, fruntea lanii, ca urzeala si firul de camerica toarsa mai gros, care servreste ca beteala.
Cojoacele sunt confectionate din piele alba de oaie, sub forma de cojoc lung cu maneci sau sub forma de pieptar, cheptarica, boanda, bonda, scurt pana la talie si fara maneci.