Portul popular -Comuna Luncavita Luncavita @ INACTIVE Portul popular
Comuna Luncavita
Comuna Luncavita
plateste online taxe impozite si amenzi
Harta Comunei Luncavita
Sistemul de Informatii Schengen II 2013
  2014 Aprilie 19 Membra a Asociatiei Comunelor din Romania din anul 2005      Contact institutii din comuna Luncavita Informatii de contact a institutiilor din Comuna Luncavita
Despre Luncaviţa
1. Prezentarea Comunei 
2. Societatea și cultura 
3. Mediul Instituțional Local 
4. Economia 
5. Analiza SWOT a comunei Luncavița 
6. Strategia de dezvoltare 2012-2016 
7. Luncaviţa in imagini 
Aparatul de specialitate al primarului
Bugetul Comunei Luncaviţa 
Declarații de avere 
Dispozitiile primarului 
Organigrama 
Parteneri 
Proiecte in curs de realizare 
Proiecte realizate 
Servicul de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă 
Primarul Comunei Luncavița 
Comunitate
Cetateni de onoare 
Cultura si traditii 
Educatie Europeana 
Invatamant 
Organizatii in comuna 
Persoane Juridice 
Sport 
Viata sociala 
Viata spirituala 
Consiliul Local
Declarații de avere și interese 
Membrii Consiliului Local 
Hotărâri de consiliu
Hotărâri 2006-2007 
Hotărâri 2008 
Hotărâri 2009 
Hotărâri 2010 
Hotărâri 2011 
Hotărâri 2012 
Hotărâri 2013 
Hotărâri 2014 
Filiala Judeţeană Tulcea a Asociaţiei Comunelor din România
Adunări generale 
Ședință ordinară 26 aprilie 2013 
Alegeri ACoR Tulcea 
Cooperare la nivelul ACoR Tulcea 
Cursuri de perfecționare 
Organigrama Filialei Județene 
Urbanism
PUG Luncavita 
Anunțuri Publice 
Urbanism 2010 
Urbanism 2011 
Urbanism 2012 
Urbanism 2013 
Urbanism 2014 
Utilităţi Publice Luncaviţa
Declarații de avere și interese 
Orgranigrama SC UPL SRL 
Info utile
Evenimente 
Linkuri utile 
Turism & imprejurimi 
Campionii Educației Digitale 
Stare civilă
Stare civilă  

Harta Comunei 
plateste online taxe impozite si amenzi
eXTReMe Tracker




plateste online taxe impozite si amenzi



Despre Luncaviţa

Portul popular


Portul popular din localitatea noastra se incadreaza in varianta: costum cu camasa dreapta, cu platca si cu pestelca ,,aleasa”. Camasa se inscrie in tipul de camasa dreapta, balcanica. Prezenta platcii impune o anume compozitie decorativa, ornamentele cusute cu acul fiind dispuse pe urmatoarele registre: platca si partea inferioara a manecii. Pestelca se inscrie in tipul de catrinta (foare dreptunghiulara, ingusta). Denumirea de ,,aleasa”, atribuita acestui tip de piesa, se datoreaza faptului ca, pe fondul tesut pe doua ite (mai rar in patru ite), motivele decorative sunt alese in razboi (ceea ce diferentiaza piesa de cea din microzona lacului Razelm). Se remarca prezenta catorva motive cu denumiri sugestive. Dispuse ,,pe podul” pestelcii sau in chenare, motivele ,,oglinda”, ,,piscul”, ,,pui”, ,,setranga”, ,,iarba intoarsa”, ,,steaua” nu sunt decat combinatii si asocieri de elemente geometrice. Dispunerea motivelor capata particularitate datorita echilibrului dintre nuantele tari si cele potolite ale gamei cromatice. Nuantele verdelui, ale liliachiului, rosul, galbenul si portocaliul contureaza motivele pe fondul negru si rosu al pestelcilor, pe campul si pe chenarul acestora.
O caracteristica aparte o constituie ,,fusta creata” sau ,,rochia tesuta”, purtata peste poalele camasii. Forma de ,,fusta de oras” este compusa din 4-6 foi de tesatura incheiate cu o cusatura la mana, apoi incretita si prinsa pe o betelie, ,,banta” sau ,,bata “ fixa. Coloritul fustei este, in general sobru: negru, vanat, rosu-inchis, brun ,,incenusat” si se vopseste sub forma de tesatura finita. In cazul in care tesatura are ornament de dungi, acestera primesc alta nuanta decat tesatura de fond.
In ceea ce priveste podoabele, apare ca o caracteristica in Dobrogea – orientarea spre podoabele confectionate din bani – monede. Astfel, ,,baierul” care lega fesul sub barbie era ornamentat cu un rand de ,,leusori de argint” cusuti ,,insolzit” (usor suprapusi) sau batut cu banuti. Deasupra urechilor, pe fes, se prindea ,,floarea de bani”, compusa din trei bani de aur, asezati in triunghi. Un alt element important era ,,cordica de bani” cusuta de asemenea insolzit, cu bani de argint, pe care femeia o lega sub barbie, dusa pana la crestet sub tulpan.
La gat se purtau salbe cu bani - ,,icusari de aur”. Tot la gat se purtau ,,leftii”- un ban de aur mare, cusut cu un ,,carlig”pe mijlocul unei ,,cordele”, iar alaturi ,,rubele” de aur insirate pe lungime. Fetele purtau ,,ghiordane din bani de aur” pe crestet si cercei facuti din cate un galben.
Incaltamintea traditionala a fost opinca purtata peste piciorul invelit in obiele, legate cu ,,vanari” – sireturi- rasucite din par de cal. Ulterior, femeile au purtat un gen de papuci din aba. In tinuta de sarbatoare, peste ciorapii de lana, se incaltau ,,imineii” sau ,,condurii”, pantofi specifici taranesti.
Referitor la hainele de deasupra, in loc aparte il detin ,,zabunul” si ,,cataveica”.
Zabunul este confectionat din tesatura de lana in patru ite, scurt, incheiat usor lateral. Este captusit cu lana, cusut, matlasat in linii drepte, incrucisate, din care reiese un ornament numit ,,oglinzi”. Culorile lanii sunt : vanat, cafeniu, negru.
Cataveica reprezenta haina de sarbatoare. Confectionata din lana tesuta in casa si din stofa industriala, este croita in clini evazati, captusita cu lana de oaie si are guler de vulpe.
PORTUL POPULAR BARBATESC
In structura morfologica a costumului popular barbatesc intra: imbracamintea capului (caciula, palarie); camasa, pantalonii, braul, ilicul (vesta), hainele de deasupra (cojocul, abalusa, abaua), incaltaminte (opinci, ghete, pantofi).
Pantalonii purtati de barbati erau ,,dulvarii”- croiti din patru foi de aba, avand turul mare, cu fata si spatele egale atat in croiala cat si in dimensiuni.
Camasa era dreapta sau cu platca.
Camasa dreapta avea urmatoarea structura : o foaie din panza dusa in fata, peste umeri, spre spate, formand ,,trupul” camasii, cu manecile drepte si largi, compuse din cate o foaie. Sub brat intervin clinii cu pava pentru largirea camasii.
Camasa cu platca era formata dintr-un dreptunghi din panza dubla asezat pe umeri si trupul camasii, prin incretit din platca. Are guler drept iar maneca este stransa jos cu o manseta denumita ,,bratarie” sau ,,banta”.
Abalusa, abaua sau mantaua sunt confectionate din aba sau dimie, stofa taraneasca tesuta in 4 ite din fir de par, fruntea lanii, ca urzeala si firul de camerica toarsa mai gros, care servreste ca beteala.
Cojoacele sunt confectionate din piele alba de oaie, sub forma de cojoc lung cu maneci sau sub forma de pieptar, cheptarica, boanda, bonda, scurt pana la talie si fara maneci.


4045 citiri | Autor: Primaria Luncavita | Publicat la 13 Martie 2007


Galerie Foto Portul popular



Toate drepturile sunt rezervate de Primaria Luncavita © 2007-2014 Realizare site web EuroMarket.ro Promovare Online