O veste perfectă de la Prefect
Reînvie "Crapina"
* S-a finalizat un proiect de renaturarea unei părţi din fosta zonă umedă de peste Dunăre
Ieri, dimineaţă, de la prefectul de Galaţi, Mihai Capră, am aflat că nouă, ce vieţuim în imediata apropiere a Dunării, ni se pregăteşte ceva. Ceva de bine, mai exact. Concret, e vorba ca unul din multele proiecte propuse de ani şi ani pentru renaturarea zonelor umede, uscate acum - ca urmare a elanului "revoluţionar" de desecare finalizat în anii 80 - să fie pus în operă. Prefectul Mihai Capră, el însuşi un adept fervent al întoarcerii apelor în vechea lor matcă, a primit de la Romulus Ştiuca (ce nume predestinat), directorul Institutului Deltei Dunării, confirmarea că un proiect de renaturare - cu finanţare europeană - ale cărui repere conceptuale şi materiale au fost dezbătute şi conturate la Galaţi - a fost dus la capăt, urmând să fie prezentat public într-un timp foarte scurt. Zona, acum aridă şi secătuită, ce a făcut obiectul acestui proiect, este străvechiul bazin Crapina, de dincolo de Dunăre. Pe oglinda Crapinei fost leagăn mirific de ape pentru vegetaţie, faună şi avifaună specifice de baltă, parte a unei dumnezeieşti salbe de lacuri, bălţi, grinduri, japotine şi privaluri, o adevărată microdeltă, puteai ajunge vâslind de la Pisica sau de la Lăţime, de la Garvăn, Luncaviţa sau Mălalele. De fapt, încă din zona de vizavi de Galaţi, de pe malul drept al Dunării, începea şi delta. Primăvara, în bălţile umplute şi împrospătate de apele învolburate ale fluviului îşi făcea peştele bătaia(reproducerea) după care revenea, înmulţit, în matca Dunării. Acolo, în străfundurile cristaline ale Crapinei, în barcurile şi japşele acoperite de nuferi, cu apă caldă şi cristalină îşi aveau sălaş crapii negri-aurii, nălucile lacomelor ştiuci, bibanii, iar prin stufărişuri, pe plauri, grinduri şi scorburi de sălcii pletoase îşi creşteau bobocii gâştele, raţele, lişiţele. În fine, dacă va fi cu adevărat să se facă ceva, să fie măcar în parte ceea ce a fost cândva, promitem că vă vom anunţa şi ne vom bucura împreună toţi cei care ştim să preţuim ceea ce ne-a fost luat cu mână criminală, adică bucăţica de rai cu care fuseserăm hărăziţi de la Dumnezeu.
Viata-Libera.ro


Campania "Vieţii libere"
"Crapina", ruptă din rai"
"Reînvie Crapina", articolul apărut zilele trecute în ziarul nostru, a stârnit imediat reacţiile la care, de fapt, ne aşteptam. Ştim foarte bine că oamenii care vieţuiesc în acest colţ de lume, de-a dreapta sau de-a stânga Dunării, evident şi cititori de "Viaţa liberă", ştiu ce a însemnat odată salba de bălţi şi lacuri, oază de apă, verdeaţă, de viaţă, care a fost distrusă de minţi şi mâini criminale. De aceea, orice semn, orice speranţă încolţită undeva cu privire la revenirea apelor în străvechea lor matcă îi face pe oameni să reacţioneze. Dovada am avut-o ani la rând de când am început această camapanie.
Cititorii care ne-au sunat şi ne-au scris sunt cei care "Viaţa liberă" i-a avut mereu aliaţi în bătălia surdă cu stihiile intereselor contra naturii: vieţuitorii din Pisica, Garvăn, Luncaviţa, Văcăreni, Rachelu, dar şi gălăţenii. În campana "Vieţii libere" noi n-am ţinut seamă de bariere administrative şi am trecut ori de câte ori a fost nevoie peste Dunăre. Pentru astăzi, iată, am reţinut opiniile unor oameni de dincolo de apă.
Propuneri cu nodul în gât
"Ştirea dumneavoastră m-a făcut să tremur de emoţia că voi vedea din nou apele Dunării bătând în vechiul pământ al horstului dobrogean", ne scrie Costel Petcu de la Direcţia Silvică Tulcea. M-am născut şi au crescut pe malul Dunării în Rachelu-Tulcea. Până pe la vreo 12 ani mă duceam cu tata, cu barca pe gârlele din Lunca Dunării, iar acele imagini le voi avea în minte toată viaţa. Atunci, în jurul nostru totul era viaţă. În 1989, odată cu îndiguirea şi desecarea luncii, printre care şi a Lacului Crapina, flora şi fauna, tot ce era natural, au dispărut. A rămas doar speranţa că vom putea reface ceea ce a fost odată. Recunosc, am devenit patetic, dar fac "Vieţii libere" şi o propunere. Noi am înfiinţat în Luncaviţa un ONG, care, printre altele, îşi propune să spijine acţiunile de renaturare, de reconstrucţie a lacului Crapina şi a Deltei. Dacă e demarat un astfel de proiect mă gândesc să începem împreună o campanie publică de informare a cetăţenilor şi de sprijin din partea comunităţilor(liste de semnături etc.) Punerea lui în operă ar aduce, într-adevăr, unele pierderi concesionarilor de terenuri agricole din zonă altfel destul de potenţi financiar, care, într-adevăr practică, cel puţin pe anumite porţiuni, o agricultură modernă. Dar cred că, în final, pot fi convinşi, poate şi prin implicarea statului şi a comunităţii europene cu atât mai mult cu cât zona e declarată Arie de Protecţie Specială Acvafaunistică şi Sit de Importanţă Comunitară. Vă rog să vă gândiţi la propunerea noastră. Felicitări pentru articol!" În ceea ce ne priveşte, răspunsul îl dăm pe loc. După cum vedeţi am şi făcut-o, ba nu, continuăm ceea ce am început din 1989 încoace.
La răscruce de interese
Un mail ne-a trimis şi Ştefan Ilie, primarul comunei Luncaviţa. "Pentru mine, vestea pe care aţi publicat-o în "Viaţa liberă" este EXTRAORDINARĂ! Sunt unul dintre luptătorii înfocaţi pentru renaturarea incintei îndiguite I.C. Brătianu-Isaccea, adică pentru renaşterea faimosului lac(ghiol) Crapina. Ca primar, ca reprezentant al statului, dar şi al oamenilor din zonă, am aderat la majoritatea organizaţiilor de mediu care doresc această minune. Am înaintat un referat unui fost ministrul al Mediului(nr.: Sulfina Barbu) referitor la renaturarea acestei zone. Ne-a oferit sprijin, a şi vizitat Luncaviţa, a studiat în detaliu şi la faţa locului problema. Păcat că a fost schimbat înainte de a îndeplini această mare dorinţă a 99,99 la sută dintre locuitorii satelor de pe malurile fostei Crapina(I.C. Brătianu, Grindu, Văcăreni, Luncaviţa). În 2006 chiar am înfiinţat în Luncaviţa ONG-ul "Natura Zâmbeşte" ce are în vedere reînvierea Crapinei. În 2007 şi în 2008, în bugetul Consiliului local a existat şi există un capitol aparte pentru un studiu de fezabilitate. Îl cunosc pe domnul Romulus Stiuca de la Institutul Deltei Dunării şi sunt surprins că nu a făcut public acest lucru în Tulcea! Din această cauză sunt sceptic. Ştiu că în locul fostului lac se află mari ferme agricole(printre cele mai bogate din ţară) ai căror reprezentanţi, de fiecare dată, "ştiu cum să acţioneze" pentru a păstra agricultura în locul bălţilor. Aşa s-a întâmplat în 2006 când aceşti mari fermieri au proiectat "mari argumente" pentru a nu se rupe zăgazurile din calea apelor. Aceştia reprezintă doar 0,001 la sută din suma locuitorilor din zonă, au însă forţă financiară pentru 1.000 la sută!" Da, ştim şi noi că aşa stau lucrurile. Ştim şi am scris în nenumărate rânduri despre aceasta. Mai ştim că, la un moment dat, Băsescu însuşi a plecat de la Bucureşti, de la înălţimea preşedinţiei României, hotărât să dea un impuls generoasei întreprinderi, dar odată ajuns la Tulcea s-a înmuiat. Aceasta e o realitate a României zilelor noastre, dar o alta este şi aceea că dacă vrem să fim europeni cu adevărat trebuie să ţinem cursul firesc al lucrurilor, să nu fim împotriva unui curent care nu poate aduce decât foloase, atât tulcenilor cât şi gălăţenilor. În această chestiune, mai mult decât în oricare alta, n-ar trebui să primeze interesele de grup(câţiva fermieri) înaintea celor de interes zonal, naţional şi internaţional. Altfel, apropo de zonă, încet-încet, vom ajunge la deşert, aşteptând cu gurile uscate o picătură de ploaie care nu va mai veni. Vom reveni, pentru că avem siguranţa lansării, chiar la Galaţi, a proiectului de reînviere a Crapinei despre care v-am vorbit.
530.000 de hectare redate apei
Romulus Ştiucă, directorul Institutului Deltei Dunării, ne-a confirmat că proiectul (studiul de fezabilitate) finanţat încă din 2006 cu aproximativ 58 de miliarde de lei a fost, într-adevăr, realizat prin colaborarea a cinci institute din ţară şi va fi pus în dezbatere publică, la Galaţi, în ziua de 8 aprilie 2008. Studiul de concept are ca obiect renaturarea paradisului pierdut pe care l-a reprezentat bazinul natural "Crapina" de peste Dunăre şi se referă la posibilitatea inundării controlate a unei suprafeţe de 530.000 de hectare. Tot de la domnul Romulus Ştiucă am aflat că proiectul de punere în operă a generoasei idei ar putea fi înfăptuit repede, totul depinzând de decizia politică.
Viata-Libera.ro


Se refac bălţile din Lunca Dunării
Secretarul de stat în Ministerul Mediului Lucia Varga a declarat, luni, la Alba Iulia, că ministerul pe care îl reprezintă va propune un amplu proiect de renaturare a Luncii Dunării, prin crearea unor "zone umede" care să diminueze efectele secetei asupra regiunii. Varga a precizat că ministerul va prezenta, săptămâna viitoare, la Galaţi, într-o dezbatere publică, strategia de renaturare a Luncii Dunării. Autorităţile de mediu vor să renatureze Lunca Dunării prin crearea unor "zone umede" în locurile fostelor bălţi aflate de-a lungul fluviului şi care au fost desecate în timpul regimului Ceauşescu. Lucia Varga a spus că cea mai mare problemă va fi convingerea autorităţilor, deoarece acestea nu sunt foarte dispuse să renunţe la agricultură pentru a amenaja aceste "zone umede".


Renaturarea Luncii Dunării
În căutarea echilibrului pierdut
Marţi, prefectul de Galaţi, Mihai Capră a invitat participanţii la dezbaterea studiului de prefezabilitate având ca obiectiv "Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare" şi, parcă presimţind, a spus că "probabil nu va fi uşor să împlinim acest vis", apreciind în continuare că "e bine ca specialiştii să-şi spună punctul de vedere, la fel şi societatea civilă, la fel şi trăitorii de pe meleagurile de-a stânga şi de-a dreapta Dunării". "Să ne unim eforturile astfel încât în cele din urmă natura să reintre în drepturile fireşti." S-a creat, aşadar, o platformă pentru discuţii constructive. Au intrat apoi în scenă specialiştii, profesorul Romulus Ştiucă, unul dintre cei care au condus lucrările studiului. Acesta a amintit asistenţei de eforturile uriaşe de pe glob de a reda naturii ceea ce i-a aparţinut. Totodată, profesorul i-a informat pe cei prezenţi că studiul s-a făcut în baza unei hotărâri de Guvern. "Încercăm, spunea profesorul Ştiucă, să punem în operă poate cel mai important proiect din ultimii zece ani, subliniind că lucrarea se referă la 2.840 kilometri de Dunăre(de la Porţile de Fier la Isaccea) şi are în vedere o suprafaţă(Lunca inferioară a Dunării) de 530.000 hectare de teren despărţite acum de apele fluviului de peste 1.200 kilometri de diguri. Suprafaţa e echivalentă cu cea a Deltei Dunării sau, de exemplu, cu cea a Complexului Razelm-Sinoe. În prezent, în sistem natural nemaifiind decât suprafaţa de 83.900 de hectare pe la gurile de vărsare ale afluenţilor."
L-a completat cercetătorul Iulian Nechersu de la acelaşi institut, care a precizat că, după inundaţiile din 2006, când apele Dunării au atins o cotă istorică, Guvernul României a aprobat programul de redimensionare ecologică şi economică a Luncii inferioare a marelui fluviu european, de reconsiderare chiar şi a digurilor de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor, proiectate prin programul "Natura 2000". În fine, toate acestea au fost regândite în scopul creării de zone umede de protecţie avifaunistică şi conservativă absolut vitale pentru zona vizată. Au fost imaginate incinte mixte în care zonele umede pot supravieţui alături de altele în care, de exemplu, pot fi poldere, suprafeţe pentru păşunat, în care se poate face agricultură, piscicultură, ecoturism etc. Toate acestea, bineînţeles, pentru stabilirea echilibrului ecologic pierdut, cu consecinţele pe care deja le ştim, dar şi ţinând seama de interesele unor entităţi economice din zonele respective.
Din câte am înţeles, cercetătorii, pe parcursul a doi ani, au lucrat la cel mai înalt nivel, folosind aparatură şi soluţii conceptuale de ultimă oră, cu sprijin internaţional(SUA, Japonia, Elveţia, Franţa, Germania) şi s-au gândit la toate. Au întocmit scenarii în mai multe variante. Au ţinut seamă de cotele istorice ale apelor Dunării în anumiţi ani şi au elaborat modele digitale ale terenului, au realizat scenarii şi s-au făcut simulări de irigare pe modele, în mai multe variante(total sau sectorial), modele tridimensionale ale unor sectoare vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc. Toate acestea, pentru ca zonele secătuite cândva să reintre în habitatele naturale de odinioară.
S-a precizat că unele zone în discuţie, după 30, 40 sau 50 de ani au intrat sub incidenţă antropică(umană). Tocmai de aceea, nu a fost neglijată protejarea şi, eventual, dezvoltarea activităţilor tradiţionale, dar şi de dată mai recentă, evident, toate cântărite fiind numai sub raportul cost-beneficiu.
O variantă interesantă pentru toată lumea, după părerea noastră, ar fi fost, iată, cea în care, într-o primă fază, s-ar inunda doar 16 la sută din suprafeţele în discuţie, 43 la sută ar fi destinată agriculturii, iar restul rămânând în rezervă(agricultură, păşunat, zone multifuncţionale reconstruite hidrologic).
S-a întocmit, de exemplu, şi un studiu de caz pentru Şantierul Naval Galaţi, entitate ce a avut de suferit la ultimul val de inundaţii. De fapt, aşa cum preciza şi inginerul Adrian Constantinescu de la Institutul Naţional Delta Dunării, s-a mers "pe principiul de gândire globală pentru a ajunge la local". Dar important este ca "Lunca Dunării să fie tratată ca un sistem unitar, cu caracter unitar de largă depresiune".
Viata-Libera.ro


Renaturarea Luncii Dunării începe la Tulcea
* Renaturarea zonei IC Bratianu-Isaccea ar duce la reinvierea zonei Crapina, dar si a satelor de pe malul fostului lac
Unul din proiectele prevazute a se realiza in cadrul programului "Redimensionarea ecologica si economic a incintelor amendajate din Lunca si Delta Dunarii", finalizat deja de Institutul National de Cercetari Delta Dunarii (INCDD) vizeaza renaturarea zonei IC Bratianu-Isaccea. Conform declaratiei directorului INCDD, Romulus Stiuca, este vorba despre una din zonele cunoscute deja atat de tulceni, cat si de galateni, sub numele de Crapina.
"Galatiul este un oras care va avea probleme in cazul unor inundatii majore, el putand avea necazuri atat pe fluviu, cat si pe Siret si Prut. Zona IC Bratianu-Isaccea din Tulcea ar putea fi un descarcator la ape mari cu efecte benefice pentru populatia de ciprinide, dar si pentru zona in care se afla santierul naval Damen", a afirmat recent in timpul unui seminar public directorul INCDD, Romulus stiuca.
“Este o veste extraordinara!"
Lucrarile de renaturare care sunt cuprinse in proiectul "Redimensionarea ecologica si economica a incintelor amendajate din Lunca si Delta Dunarii" au fost realizate pe baza modelarii hidraulice a Dunarii de la intrarea fluviului in tara pana la Isaccea si vizeaza 530.000 de hectare, proiectele urmand sa fie scoase la licitatie de MMDD.
"Pentru mine, vestea este nemaipomenita! Sunt unul dintre luptatorii infocati pentru renaturarea incintei indiguite I.C. Bratianu-Isaccea, adica pentru renasterea faimosului lac Crapina. Ca primar, ca reprezentant al statului, dar si al oamenilor din zona, am aderat la majoritatea organizatiilor de mediu care doresc aceasta minune. Am inaintat un referat fostului ministru al Mediului referitor la renaturarea acestei zone. Ne-a oferit sprijin, a si vizitat Luncavita, a studiat in detaliu si la fata locului problema. Pacat ca a fost schimbat inainte de a indeplini aceasta mare dorinta a 99,99 la suta dintre locuitorii satelor de pe malurile fostei Crapina (I.C. Bratianu, Grindu, Vacareni, Luncavita). In 2006 chiar am infiintat in Luncavita organizatia neguvernamentala "Natura Zambeste" ce are in vedere reinvierea Crapinei. In 2007 si in 2008, in bugetul Consiliului local a existat si exista un capitol aparte pentru un studiu de fezabilitate.
Daca acets proiect ar fi pus in practica ar renaste si localitatile care s-au infiintat numai datorita Crapinei. Rachelu, de exemplu, avea in 1989 circa 1.700 de locuitori, iar acum are doar 600. Zona aceasta nu mai este acum atractiva pentru nimeni, iar proiectul de reinviere a Crapinei este singurul care ne mai poate salva satele de saracie", ne-a declarat primarul comunei Luncavita, Stefan Ilie.
Din pacate insa, la fel ca podul peste Dunare, acest proiect a fost prezentat de inca doua ori inainte de alegerile locale, asa ca ramane de vazut daca va fi pus in practica. Mai mult, exista si agricultori in zona care doresc ca digurile sa ramana, astfel incat sa isi poatp desfasura in continuare activitatea.
Viata-Libera.ro

Galerie Foto